Logo_UBB

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

NOI GENERATII DE BIOMATERIALE PENTRU STOMATOLOGIA COSMETICA

Home

Autoritatea contractanta

Rezumat Proiect

Rezumat etapa I 2012

Rezumat etapa II 2013

Rezumat etapa III 2014

Rezumat etapa IV 2015

Rezumat etapa V 2016

Despre noi

Parteneri

Bugetul proiectului

Echipamente

Lucrari publicate etapa I

Lucrari publicate etapa II

Lucrari publicate etapa III

Lucrari publicate etapa IV

Lucrari publicate etapa V

Legaturi utile

Evenimente

Manual de prezentare

Contact

 

 

 

 

REALIZARE MODEL EXPERIMENTAL. TESTAREA ŞI DEMONSTRAREA FUNCŢIONALITĂŢII MODELULUI EXPERIMENTAL ŞI A TEHNOLOGIEI DE LABORATOR

 

Rezumat

 Lucrările actualei etape au avut în vedere realizarea obiectivelor proiectului, respectiv: realizare model experimental, testarea şi demonstrarea funcţionalităţii modelului experimental privind acţiunea agenţilor coloranţi şi a potenţialului terapeutic al materialelor realizate, analiza microstructurii, compoziţiei, stabilitate chimică şi biocompatibilitate şi studii comparative între noile biomateriale pe bază de agenţi naturali şi produsele comerciale cu peroxizi şi realizarea tehnologiei de laborator pentru agenţi de albire pe bază de extracte naturale sub forma de gel.

Pentru acestă etapă s-a elaborat tehnologia pentru obţinerea pulberilor din sucuri de fructe şi legume, cu diferite nanoumpluturi (HA-SiO2, HA-ZnO, HA-TiO2 şi fluoroapatită) şi pentru a concentra gelul de albire din extracte naturale. S-a elaborat tehnologia cadru de laborator pentru obţinerea unui biomaterial nou, pe bază de agenţi naturali şi nanoumpluturi sintetizate. În acest sens, am urmărit stabilitatea în timp a produsului, evaluarea eficacităţii acestor materiale experimentale de albire asupra materialelor compozite, şi smalţ dentar, comparativ cu un material similar comercial consacrat, gelul Opalescence 15%.

Compoziţia şi identificarea acizilor organici din biomaterialele noi, pe bază de agenţi naturali experimentale, formulate, s-a făcut prin cromatografie HPLC. În acest sens am urmărit stabilitatea în timp a produsului, pH-ul şi aciditatea totală.

Testarea funcţionalităţii prin stabilirea unor relaţii între caracteristicile biomaterialelor s-a făcut prin: evaluarea stabilităţii cromatice şi a translucenţei pentru compozite experimentale prin spectoscopie UV-Vis; determinarea durităţii Vickers a materialelor compozite restaurative de import şi experimentale înainte şi după albire; evaluarea prin spectrometrie de fluorescenţă a compozitelor experimentale şi comerciale înainte şi după albire; analiza microstructurală (SEM), a eşantioanele de material restaurativ înainte şi după colorare, înainte şi după aplicarea biomaterialului nou realizat.

Pentru aprofundarea studiilor şi exemplificarea cât mai corectă a efectului agenţilor de albire s-a urmărit efectul agenţilor de albire experimentali, comparativ cu gelul comercial BrightBleach. Scăderea translucenţei a fost influenţată şi de mediul de stocare şi scade în ordine: apă > cafea > ceai. După 28 de zile de stocare în ceai şi cafea, translucenţa creşte în urma procesului de albire folosind agenţi de albire experimentali respectiv cel comercial. Materialele de albire 19 şi 17 au prezentat valori foarte apropiate ale ΔE şi apropiate rezultatelor obţinute cu materialul comercial de albire BleachBright.

Duritatea suprafeţelor materialelor compozite după procesul de albire, poate creşte, scădea sau să rămâne neschimbată. Astfel de variaţii sugerează că unele materiale de restaurare pot fi mai sensibile la modificări de culoare şi la unii agenţi de albire. Compozitul Nanofil (Schulzer) are intensitate de fluorescentă mai mare după albire cu Gelul experimental 19, urmat de compozitul P1 după albire. Cea mai slabă intensitate o are compozitul P2 iniţial. Comportarea efectului de albire asupra suprafeţei şi structurii compozitului diferă în funcţie de modul de prelucrare al probelor şi compoziţia  materialului compozit

Testarea funcţionalităţii prin analiza microstructurală, a structurilor dure dentare înainte şi după aplicarea biomaterialului nou realizat s-a făcut prin SEM pe dinţi extraşi. In etapa actuală, s-a urmărit testarea acestor produse comparativ cu materialul comercial Opalescence 15%, din punct de vedere al: eficienţei efectului terapeutic de modificare a culorii şi efectele posibile apărute la nivelul smalţului dentar. Pentru acest studiu putem spune că gelurile pe bază de extracte vegetale produc efecte de albire mai mari decât limita de acceptabilitate a modificărilor de culoare dentară, deci pot fi cu uşurinţă percepute de observator. S-a făcut studiul mecanismelor de inducere a stresului oxidativ după ce biomaterialele de albire au fost expuse în culturile de celule şi citotoxicitatea materialelor de restaurare înainte şi după albire cu gelul experiemntal 19 pe două culturi de celule, celule fibroblastice şi de folicul dentar. Cel mai important efect de scădere a viabilităţii a fost înregistrat pentru probele P1 şi Nanofil pe fibroblaşti, acest efect fiind mult redus pe celulele stem de folicul dentar şi vizibil doar în cazul P1.

În cadrul acestei etape s-au publicat 5 articole ISI , 4 în ISI Proceedings şi 2 BDI, s-au trimis spre publicare 9 articole ISI şi au fost acceptate până acuma 2. S-au susţinut 17 conferinţe dintre care 2 lucrări invitate şi 9 prezentări orale şi 7 postere la diverse manifestări naţionale şi internaţionale. La conferinţa internaţională Annual meeting of the SCAD, 3-4 oct, 2014, CHICAGO, SUA s-a obţinut premiul special VITA AWARD.

Pentru etapa următoare ne propunem: Realizare prototip, sisteme de albire; experimentarea şi verificarea prototipului; demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii materialelor şi sistemelor obţinute în vederea promovării; Elaborarea specificaţiei tehnice; Elaborare manual de prezentare; Elaborare brevete.

 

 

 

 

REZULTATE

In aceasta etapa s-a elaborat tehnologia de laborator pentru obţinerea gelului de albire pe baza de compuşi naturali

   

 

 

Schema Fluxului Tehnologic de obtinere a gelului de albire pe baza de agenti naturali

 

 

Testarea microdurităţii Vickers

În figurile 5-8 sunt prezentate grafic atât valorile măsurate ale durităţii Vickers cât şi cele calculate ale acesteia pentru toate cele patru probe supuse determinărilor. Majoritatea studiilor studiază efectului peroxidului de carbamidă pe compozite pe bază de răşini.

 

 

 

Testarea funcţionalităţii prin analiza microstructurală, a eşantioanele de material restaurativ si tesuturile denare dure înainte şi după colorare, înainte şi după aplicarea gelului de albire prin microscopie SEM

 

 

 

 

Figura 10. Imagini SEM pentru materialele compozite experimentale a) P1 – imaginea din stanga sus proba iniţială, imaginea mare este compozit albit cu gel experimental, b) P1 – imaginea din stanga sus proba iniţială, imaginea mare este compozit albit cu gel comercial; c) P6-imaginea din stanga sus proba iniţială, imaginea mare este compozit albit cu gel experimental; d) Nanofil – imaginea din stanga sus proba iniţială, imaginea mare este compozit albit cu gel experimental.

                                                        

 

Pregătirea dinţilor

 

 

 

Figura 13. Imagini SEM pe dinti extras: imaginile din stanga sus este partea orala- netratata, menţinuta ca martor; imaginea mare este partea vestibulara- tratata in prealabil cu geluri de albire experimetale si Opalescence comercial dupa protocolul elaborat in laborator.

 

 

Testarea citotoxicităţii compozitelor înainte si după procedeului de albire

Cel mai important efect de scădere a viabilităţii a fost înregistrat pentru probele P1 şi NS-Nanofil (compozit comercial) pe fibroblaşti, acest efect fiind mult redus pe celulele stem de folicul dentar şi vizibil doar în cazul P1

 

Figura 17. Viabilitatea celulara a fibroblaştilor trataţi cu extractul preparat din probele compozite albite    

Figura 18. Viabilitatea celulară a celulelor de folicul dentar tratate cu extractul preparat din probele compozite albite

 

Analiza diferenţelor dintre două grupuri etnice (francezi şi români), în ceea ce priveşte estetica dentară şi graduli de informare referitor la tratamente de albire dentară. Studiu comparativ multicentric

 

Scopul studiului de faţă, constă în evaluarea diferenţelor dintre două grupuri etnice (francezi şi români), în ceea ce priveşte autopercepţia propriei stări de sănătate orală, a esteticii dentare şi a culorii dentare, precum şi a gradului de informare referitor la tratamente de albire dentară.

 

 

Figura 23. Experienţa referitoare la tratamentele de albire dentară - Atât nivelul de informare al pacienţilor, cât şi experienţa acestora faţă de albirea dentară. Nu a fost evidenţiată nici o corelaţie dintre gradul de informare privind tratamentele de albire dentară şi experienţa pacienţilor legată de aceste tratamente (testul tau b al lui Kendall = 0.011; p > 0.05); Totodată, Testul Tau-b al lui Kendall nu a indicat nici o corelaţie între autoincluderea într-o grupă de culoare şi experienţa legată de tratamentele de albire dentară (testul tau b al lui Kendall = 0.07, p > 0.05).

1. Pentru amândouă grupurile etnice, autoincluderea într-o categorie estetică a zâmbetului “acceptabilă”, precum şi în grupa de culoare “medie” a fost majoritară; de asemenea, s-a evidenţiat o corelaţie bună între autoincluderea într-o anumită grupă de culoare şi autopercepţia unei culori dentare anormale;

2. Cel mai mare număr de pacienţi francezi a ales ca cel mai deranjant element, în zâmbet, “defectele de aliniere dentară”, în timp ce pacienţii români, au optat pentru tratamentele dentare inestetice; s-a înregistrat o diferenţă semnificativ statistică între cele două grupuri etnice, privitor la elementul major de alterare a zâmbetului;

3. Doar un număr limitat de pacienţi a experimentat tratamente de albire dentară, la nivelul ambelor grupuri etnice. Gradul de informare faţă de aceste tratamente rămâne însă înalt. Nu a fost relevată o corelaţie între autoincluderea într-o grupă de culoare particulară şi experienţa legată de tratamentele de albire.

 

STUDIU DE CAZ

APLICARE GEL DE ALBIRE